„Urmează marilor stareți și ostenește-te, împreună cu părinții și frații, să faci cele cuvenite spre mântuirea sufletelor voastre și slava lui Dumnezeu.” (Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, „Decalogul unui stareț”)
În contextul Anului omagial al pastorației familiei creștine și al Anului comemorativ al sfintelor femei din calendar (mironosițe, mucenițe, monahii, soții și mame), marți, 29 septembrie 2026, a avut loc Sinaxa monahală cu stareții, starețele, egumenii și egumenele din cuprinsul Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților. Prima și cea mai de seamă ctitorie a Voievodului Ștefan cel Mare și Sfânt, Mănăstirea Putna, a fost și în acest an gazda evenimentului menit să contribuie la întărirea vieții monahale de pe aceste meleaguri binecuvântate de Dumnezeu. Întâlnirea a adus în atenție atât aspecte duhovnicești, cât și administrative privind buna rânduială și lucrarea așezămintelor monahale ale eparhiei.
Întrunirea a debutat prin săvârșirea Sfintei și Dumnezeieștii Liturghii în biserica mare a așezământului monahal de către cei doi ierarhi ai eparhiei, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, și Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, înconjurați de un sobor de preoți și diaconi, în prezența conducătorilor locașurilor de cult din eparhia ocrotită de Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou, monahi și monahii. Răspunsurile liturgice au fost oferite de Grupul Psaltic „Eustatie Protopsaltul” al Mănăstirii Putna, dirijat de arhid. Serafim Grigorescu.
Evenimentul a continuat la Casa „Sfântul Ierarh Nicolae” din incinta ansamblului monastic al Putnei, unde au început lucrările propriu-zise ale sinaxei prezidate de Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Calinic.
În cuvântul de bun venit, arhim. Melchisedec Velnic, starețul Mănăstirii Putna și exarh al mănăstirilor, a evidențiat continuitatea întâlnirilor monahale eparhiale desfășurate începând cu anul 2020, subliniind că dimensiunea duhovnicească și cea administrativă nu pot fi despărțite în viața mănăstirilor și în trăirea personală a monahilor.
Părintele exarh a prezentat și dezvoltarea vieții monahale din eparhie în ultimii șase ani, de la venirea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic în scaunul arhiepiscopal. Dacă în anul 2020 Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților avea 43 de mănăstiri și 14 schituri, cu 785 de viețuitori, în prezent sunt 64 de mănăstiri, 21 de schituri și 10 metocuri, însumând 95 de așezăminte monahale și 1.073 de viețuitori.
A urmat prezentarea referatului „Modele de viețuire monahală în obștile de maici din secolul al XX-lea”, susținut de stavrofora Maria Magdalena Gherghina, stareța Mănăstirii Dragomirna. În contextul tematicii anului comemorativ, au fost evocate chipurile unor monahii care, în vremuri de grea încercare, au păstrat cu statornicie rânduiala vieții de obște, rugăciunea și credința. Au fost aduse în atenție, în mod deosebit, arhimandrita Magdalena Andronic, stareța Mănăstirii Moldovița între anii 1945–1981, arhimandrita Alexandrina Colibaba, stareța Mănăstirii Sucevița în perioada 1946–1959, și stavrofora Iulia Aramă, stareța Mănăstirii Dragomirna între anii 1965–1992. Prin credință, jertfelnicie, curaj și responsabilitate în povățuirea obștilor, acestea au rămas modele de viețuire monahală pentru generațiile următoare.
În a doua parte a întâlnirii au fost expuse propuneri, sugestii și solicitări ale sectoarelor de resort din cadrul Centrului Eparhial Suceava privitoare la activitatea mănăstirilor și schiturilor.
A urmat prezentarea unor volume deosebite, editate și publicate cu binecuvântarea chiriarhului locului. Albumul „Veșnicii din Țara Mușatinilor ctitorite în lemn, piatră și culoare” a fost adus în atenție de pr. Constantin-Ciprian Blaga, consilier cultural al eparhiei. Prin această lucrare este cinstită memoria celor care, în vremuri uneori mai puțin prielnice, au înălțat și au păstrat monumente de o valoare culturală inestimabilă, recunoscută la nivel național și internațional. Volumul, care însumează peste 500 de pagini, reunește prezentarea a 39 de monumente istorice bisericești reprezentative din cuprinsul eparhiei, între acestea regăsindu-se și mănăstiri restaurate și redate în totalitate menirii lor, multe dintre ele fiind închise în perioada ocupației austriece. Fiecare ctitorie este abordată din perspectivă istorică, artistică și spirituală, iar bogatul material fotografic pune în valoare frumusețea și particularitățile patrimoniului eclezial al Bucovinei. Realizat în limbile română și engleză, albumul ilustrează, dincolo de valoarea sa artistică și culturală, legătura profundă a ctitorilor cu veșnicia și cu Dumnezeu, constituindu-se într-o punte între generații.
Programul a continuat cu prezentarea albumului „Acad. Zoe Dumitrescu-Bușulenga – Maica Benedicta în văzduhul sufletului românesc. 20 de ani de la trecerea la cele veșnice”, de către arhim. Dosoftei Dijmărescu, exarh cultural al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, prilej de evocare a personalității și moștenirii culturale și duhovnicești a celei care, după o remarcabilă activitate academică, a ales calea viețuirii monahale.
Întâlnirea a continuat cu înmânarea mai multor distincții de vrednicie, între care Ordinul „Crucea Bucovinei”, oferit pentru „pentru remarcabila activitate dedicată Bisericii și Comunității”, și Ordinul „Sfântul Ierarh Iacob Putneanul”, pentru cei care „au urmat exemplul Sfântului Ierarh Iacob Putneanul, strălucit dascăl și întemeietor de școli, de numele căruia se leagă tipărirea primul Abecedar românesc și tipărirea în limba română a cărților de cult și a altor lucrări ziditoare de suflet, neobosit păstor duhovnicesc și apărător al credinței, care și-a asumat ca misiune și ajutorarea culturală și spirituală a creștinilor ortodocși români din interiorul arcului carpatic”.
La încheierea lucrărilor Sinaxei, părintele stareț și exarh a mulțumit Bunului Dumnezeu pentru această zi, Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Calinic, pentru binecuvântare și pentru purtarea de grijă față de mănăstirile și schiturile eparhiei, „purtare de grijă care se vede atât în chip material, mai ales prin grija pentru starea ansamblurilor monahale, cât și în chip duhovnicesc, prin sfaturi pentru problemele duhovnicești pe care le oferă celor care le cer”.
La împlinirea a șase ani de păstorire a Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, Înaltpreasfințitului Părinte Calinic i-au fost oferite, din partea viețuitorilor așezămintelor monahale, un engolpion și o cruce pectorală, ca semn al recunoștinței și al rugăciunii pentru slujirea arhierească. Preasfințitului Părinte Damaschin Dorneanul i-a fost dăruită o icoană a Sfântului Voievod Ștefan cel Mare.
Stareții, starețele, egumenii și egumenele au primit, la rândul lor, un set de cărți, din care au făcut parte volumele cu Decalogurile alcătuite de Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, precum și albumele prezentate în această zi.
La final, arhim. Melchisedec Velnic a evidențiat responsabilitatea pe care o presupune ascultarea de a conduce o obște monahală, subliniind că buna chivernisire trebuie să fie însoțită permanent de grija duhovnicească față de viețuitorii încredințați. „Ascultarea de a fi stareț presupune și buna administrare a bunurilor, dar și buna slujire a obștii monahale încredințate. Avem o răspundere în fața ierarhului și în fața lui Dumnezeu. Dăm un răspuns pământesc, dar vom răspunde în fața lui Dumnezeu pentru felul în care ne-am împlinit ascultarea față de stareț. Să nu uităm că starețul, înainte de toate, este un slujitor al obștii. Vă mulțumim tuturor pentru osteneală, pentru răbdarea cu care purtați responsabilitatea conducerii unei obști și pentru tot ceea ce faceți, de multe ori fără să se vadă, pentru mănăstirile și schiturile încredințate. Să ne ajute Bunul Dumnezeu ca fiecare dintre obștile noastre să fie cu adevărat o familie duhovnicească, în care rugăciunea, ascultarea, dragostea frățească și buna rânduială să ducă la sporirea duhovnicească, spre mântuirea viețuitorilor.”
Irina Ursachi
