Pentru Bogdana Mușatinilor, sărbătoarea celor doi mari corifei ai Bisericii Creștine primare, Sfinții Apostoli Petru și Pavel, 29 iunie 2026, unul, icoană a credinței mărturisitoare, dar și a pocăinței, celălalt, apostol al condeiului și al jertfirii pentru Hristos, este sinonimă cu începerea manifestărilor dedicate hramului de vară al mănăstirii, pomenirea Sfântului Ierarh Leontie de Rădăuți. La vremea amurgului, când soarele se retrage spre asfințire, iar omul își pleacă fruntea și genunchii în rugăciune, mulțumind pentru toate binefacerile primite de la Dumnezeu, în Municipiul Rădăuți a avut loc Procesiunea „Calea Sfinților”, în cinstea ierarhului ocrotitor al necropolei voievodale și al întregii eparhii a Sucevei.
Odrăslit pe meleagurile sucevene în veacul al XIV-lea și crescut în tinda bisericii în care își dorm somnul de veci primii domni ai Țării Moldovei, Sfântul Ierarh Leontie, împreună cu cel care veacuri mai târziu i-a urmat în scaunul episcopal de la Rădăuți, Sfântul Ierarh Teodosie de la Brazi, a peregrinat pe străzile municipiului ale cărui începuturi se pierd în negura timpului, racla în care sunt așezate cinstitele lor moaște fiind purtată de preoți și mireni pe un traseu punctat de șapte opriri în locuri importante.
Vechea tradiție a Drumului Sfântului a fost reluată în 2023 la inițiativa Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, pentru a da mai multă solemnitate prăznuirii liturgice a ierarhului ce a stat alături de primii domni mușatini la începutul consolidării statului feudal moldovenesc.
Impresionanta „Cale a Sfinților”, transmisă în direct pe canalele oficiale de Facebook și YouTube ale Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, a fost deschisă de călăreți de la centrele de echitație din zonă, omagiu adus primilor descălecători veniți în Moldova de dincolo de munți, urmați de ce i-au purtat icoana Sfântului Leontie frumos împodobită cu flori. Icoana a fost flancată de gospodari din zonă și tineri de la așezământul filantropic așezat sub ocrotirea blândului episcop rădăuțean, îmbrăcați în frumosul port național și purtând în mâini drapelul național, steagul Arhiepiscopiei și cel al Patriarhiei Române, crucile procesionale și prapurii bisericești, îndemn spre unitate în credință și conștiință de neam.
Tânguirea duioasă a buciumașilor, bătăile ciocănelului lovind lemnul de toacă, clinchetul cățuilor purtate de maici și cadența pașilor s-au împletit cu zumzetul numeroșilor copii și tineri de la Așezământul „Sfântul Ierarh Leontie”, coordonați de stavrofora Ecaterina Lichi, dar și de la alte școli și licee din oraș și zonele învecinate, însoțiți de profesori de religie și de alte cadre didactice, cărora li s-au adăugat reprezentanți ai comunităților lipoveană, poloneză și germană, purtând cu mândrie costumul specific.
Prezența polițiștilor de frontieră, a militarilor de la Batalionul 17 Vânători de munte „Dragoș Vodă” Vatra Dornei, a celor din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Bucovina” și a Inspectoratului de Jandarmi Județean Suceava, precum și a elevilor de la Școala Militară de Subofițeri de Jandarmi „Petru Rareș” din Fălticeni a adus un plus de solemnitate evenimentului, flacăra torțelor aducând aminte de lumina credinței, nestinsă vreodată pe aceste meleaguri.
Mireasma tămâii bine mirositoare înălțate din cădelnițele diaconilor ce au cădit de-a lungul întregii Căi a Sfinților, dublată de cea a numeroșilor crini și a buchețelelor de lavandă, flori purtate în mâini de copii și de maicile care au făcut parte din alai, au adus aminte de poienița în care Sfântul Ierarh Leontie obișnuia să se retragă pentru a se nevoi, atmosfera duhovnicească fiind sporită de ruga celor 50 de preoți din Protopopiatul Rădăuți care au mers înaintea raclei cu cinstitele moaște, dar și nevinovăția copiilor în stihare, ținând în dreptul inimii icoana celui ce s-a aplecat cu multă dragoste spre nevoile celor păstoriți de el.
Stihurile acatistului închinat celui prăznuit la data de 1 iulie, cântate de membrii Grupului Psaltic „Dimitrie Suceveanu” al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, nu doar au făcut cunoscută viața ierarhului odrăslit în aceste locuri, ci au constituit și un repetat îndemn adresat participanților la procesiune de a urma pilda viețuirii sale și de a se împodobi cu virtuți bineplăcute lui Dumnezeu.
Străjuită de opt polițiști de frontieră cu torțe, racla cu moaștele Sfântului Ierarh Leontie și ale Sfântului Ierarh Teodosie de la Brazi a fost însoțită de Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, dar și de clerici din cadrul Centrului Eparhial Suceava, între care arhim. Serafim Grigoraș, exarh de zonă, arhim. Dosoftei Dijmărescu, exarh cultural, arhim. Iustinian Săvescu, secretar eparhial și stareț al Mănăstirii Ițcani, pr. Constantin Oprea, protopop de Rădăuți, arhim. Irineu Lichi, starețul Mănăstirii Bogdana, împreună cu alți îndrumători și îndrumătoare de obște din mănăstirile și schiturile bucovinene, reprezentanți ai autorităților județene și locale, domnul Bogdan George Păstrăv, Prefectul Județului Suceava, domnul Bogdan Loghin, primarul Municipiului Rădăuți, dar și edili ai localităților din împrejurimi.
Organizarea procesiunii a fost sprijinită de autoritățile locale, Poliția Municipiului Rădăuți și Inspectoratul Județean al Poliției de Frontieră Suceava, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Bucovina” și Jandarmeria supraveghind deplasarea pe întregul traseu. Echipaje SMURD au fost pregătite să intervină în caz de necesitate.
Înșiruiți de-a lungul străzilor, numeroși credincioși au întâmpinat cu flori și lumânări alaiul, iar în preajma bisericilor de pe traseu a fost așteptat de preoți ținând în mâini Sfânta Evanghelie și Sfânta Cruce. Cea mai emoționantă oprire a fost la Biserica „Sfântul Dumitru” și „Sfânta Înviere” de pe Calea Cernăuți, unde zeci de copii și tineri, mulți îmbrăcați în portul popular, l-au întâmpinat pe cel care veghează de șase secole aceste meleaguri, arătându-i roadele muncii lor, icoane cu chipul celui a cărui ocrotire o simt în fiecare zi.
Revenind în curtea Mănăstirii Bogdana, racla a fost așezată în baldachinul special amenajat în proximitatea muzeului așezământului monahal, nu înainte ca porumbei albi, închipuind curăția vieții iubitorului de nevoințe duhovnicești ce s-a făcut „cunună Bisericii lui Hristos” în vechea Cetate a Rădăuților, să se ridice în văzduh, în lumina lină a asfințitului.
Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul a rostit un scurt cuvânt de învățătură, în care a amintit importanța deosebită a organizării unei procesiuni de amploare în cinstea sfinților ocrotitori ai unui loc. „S-a dovedit că inspirat de Dumnezeu a fost gândul Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Calinic, de acum patru ani, ca să fie rânduită și în municipiul Rădăuți o procesiune de binecuvântare. Acest gând a rodit frumos, s-a rotunjit, s-a mărit prin osteneala părintelui stareț și a obștii de aici, a părintelui protopop și a părinților din protopopiat, a maicilor, a autorităților și a dumneavoastră, a tuturor.
N-a fost o plimbare la ceas de seară, după o zi de caniculă, și nici n-a fost o demonstrație de forță sau de vitalitate spirituală. A fost o jertfă în duh de rugăciune pe care am adus-o lui Dumnezeu, pentru că avem nevoie de binecuvântarea Lui. Nu doar în afară este zăpușeală și caniculă și cod roșu, ci de arșiță nu de puține ori este cuprins sufletul nostru. Și de aceea avem nevoie de belșug de binecuvântare de la Dumnezeu. Iar pentru că ne simțim nevrednici noi, prin faptele noastre, a primi aceasta de la Dumnezeu, de aceea cerem mijlocirile sfinților.” Ierarhul a reiterat faptul că sfinții sunt pururea mijlocitori înaintea tronului Preasfintei Treimi, indiferent de categoria socială sau de nevoile celui care își pleacă genunchii în rugăciune înaintea lor, osteneala și jertfa celor ce aleargă la ei cu credință fiind întotdeauna răsplătite: „Cerem de la Dumnezeu să învăpăieze inimile de dragostea Lui întru lucrarea faptelor celor bune și să ne trimită nouă, tuturor celor de față și celor pe care i-am purtat în rugăciune, mângâiere de sus și adierea Duhului Sfânt, de care atât de mare nevoie au sufletele noastre.”
În cuvântul său, pr. Constantin Oprea, protoiereu al Protopopiatului Rădăuți, și-a exprimat gândul de recunoștință față de toți cei care s-au implicat în organizarea acestui eveniment binecuvântat care au făcut din această seară o vie mărturisire a credinței: Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, pentru părinteasca binecuvântare și pentru reluarea tradiției, Preasfințitul Părinte Damaschin, pentru dragostea și prezența sa, părintele stareț Irineu și obștea Mănăstirii Bogdana, colegii din Cancelaria Protopopiatului Rădăuți slujitori ai Bisericii: părinți consilieri, părinți protoierei, părinți stareți și maici starețe, preoți, diaconi și întreg cinul monahal din cuprinsul Protopopiatului Rădăuți.
Mulțumiri au fost adresate autorităților și tuturor instituțiilor care au contribuit la buna desfășurare a procesiunii: Poliția Română, Jandarmeria Română, Poliția de Frontieră, Inspectoratul pentru Situații de Urgență, Armata Române, precum și autorităților locale și tuturor celor care, văzuți și nevăzuți, s-au implicat cu dăruire și responsabilitate în organizare.
Nu în ultimul rând, părintele protopop a mulțumit celor care, cu mic, cu mare, s-au făcut împreună peregrini cu Sfântul Ierarh Leontie: „Iubiți pelerini, vă mulțumim pentru rugăciune, pentru mărturisirea credinței și pentru că ați arătat, încă o dată, că Rădăuțiul rămâne o cetate binecuvântată, în care sfinții sunt iubiți, iar Hristos este mărturisit.”
Seara s-a încheiat cu slujba de priveghere în cinstea Sfântului Ghelasie, „unul dintre cei mai renumiți egumeni ai Mănăstirii Râmeţ – numită dintru început mănăstirea eremiţilor.”
Sărbătorirea hramului va continua miercuri, 1 iulie 2026, cu Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie arhierească, săvârșită de Preasfințitul Părinte Nectarie de Bogdania, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Chișinăului, și de Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, încununând astfel prăznuirea liturgică a ierarhului de Rădăuți ce s-a înveșnicit în cer.
Pentru a-l sărbători cum se cuvine pe sfântul făcător de minuni și ocrotitor al acestui ținut binecuvântat de Dumnezeu, Mănăstirea Bogdana își așteaptă închinătorii de aproape și de departe pentru a primi răspuns rugăciunilor lor de la Multmilostivul Dumnezeu, prin mijlocirea Maicii Domnului și a tuturor sfinților.
Portret duhovnicesc
Sfântul Ierarh Leontie, blândul și smeritul nevoitor crescut în tinda străvechii biserici a Mănăstirii Bogdana, a trăit în cea de-a doua jumătate a secolului al XIV-lea și prima jumătate a secolului al XV-lea. Tuns în monahism cu numele Lavrentie, s-a remarcat prin viața duhovnicească aleasă și prin virtuțile pe care cu râvnă s-a străduit să le dobândească. Cum vestea despre călugărul îmbunătățit de la Bogdana s-a răspândit cu repeziciune și a început să fie tot mai căutat de credincioși, s-a retras înspre Mănăstirea Putna. Iubitor de isihie, a întemeiat prima așezare sihăstrească din Moldova – Schitul Laura, în perimetrul localității Vicovu de Sus de astăzi. A fost hirotonit preot și numit egumen al schitului de marele mitropolit Iosif I Mușat.
Ales Episcop de Rădăuți spre sfârșitul secolului al XIV-lea, s-a remarcat prin numeroase fapte de milostenie și prin sprijinirea celor împovărați, orfani, văduve, bătrâni, dar și prin râvna pentru păstrarea dreptei credințe.
Simțindu-se tot mai lipsit de puteri, bătrânul ierarh s-a retras la lăcașul drag sufletului său, Schitul Laura, unde a și fost înmormântat. La scurtă vreme, în jurul anului 1430, consemnându-se mai multe minuni la mormântul său, trupul celui considerat sfânt de popor a fost mutat în partea dreaptă a naosului Mănăstirii Bogdana.
Sursele istorice menționează tradiția prăznuirii Sfântului Leontie de la Rădăuți la 1 iulie, păstrată mai bine de două secole, până când, după cum aflăm dintr-un document al vremii semnat de Vasile Lupu la 20 aprilie 7147 (1639), moaștele sale ar fi fost răpite de năvălitori.
După canonizarea oficială petrecută în anul 1992, a fost reînviat cultul cuviosului care a păstorit aceste meleaguri și care a fost considerat sfânt la scurtă vreme după trecerea la cele veșnice. Rămășițele bine mirositoare aflate în mormântul sfântului, redeschis în ajunul canonizării, au fost așezate într-o raclă lucrată în argint aurit, în ctitoria voievodală. În 1998 a fost terminată o biserică nouă, închinată Sfântului Ierarh Leontie de la Rădăuți, care a devenit astfel al doilea ocrotitor al mănăstirii.
Racla din bătrâna biserică domnească adăpostește astăzi și un fragment din moaștele Sfântului Teodosie de la Brazi, care la rândul său a fost episcop de Rădăuți.
Mitropolitul Teodosie al II-lea al Moldovei s-a născut la începutul secolului al XVII-lea, într-o familie de răzeși din județul Vrancea, închinându-și viața lui Dumnezeu, asemenea Sfântului Ierarh Leontie, într-o altă Mănăstire Bogdana, cea din județul Bacău.
A fost ales Episcop de Rădăuți în 1669, dar nu a păstorit prea mult timp aceste ținuturi, căci în 1671 a fost numit Episcop al Romanului, pentru ca în 1674 să fie chemat spre slujire în scaunul mitropolitan moldav. Vremurile tulburi au făcut ca să rămână în această demnitate doar pentru un an de zile. Blândul mitropolit și-a găsit liniștea în mănăstirea de metanie, fără a neglija Schitul Brazi, unde a ctitorit și pictat o nouă biserică. Și alte schituri și mănăstiri s-au bucurat de atenția proinmitropolitului Teodosie: Mușinoaele, Trotușana și Scânteia.
A sfârșit tragic în anul 1694, la Praznicul Adormirii Maicii Domnului, în timpul jefuirii Schitului Brazi de către tătari.
Moaștele sale au fost descoperite în 1842, între martori numărându-se Cuviosul Antipa de la Calapodești. Canonizarea oficială de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a avut loc în ședința de lucru din 5 octombrie 2003.
În 2005, la sfințirea picturii paraclisului, Mănăstirea Bogdana a primit un fragment din moaștele Sfântului Ierarh Teodosie de la Brazi, care a fost așezat alături de moaștele celuilalt sfânt ierarh rădăuțean.