Cercurile Pastorale din Protopopiatul Rădăuți desfășurate în luna decembrie 2020

protopopiatul_radauti

RAPORT privind ședința de lucru a Cercului Pastoral Nr. 1 – zona Rădăuți, Protopopiatul Rădăuți, decembrie 2020

Membrii Cercului Pastoral Nr. 1 Rădăuți, în ședința nr. 3 din data de 14 decembrie 2020, s-au întâlnit la Parohia Sf. Cuv. Parascheva din Municipiul Rădăuți pentru a discuta despre PAROHIA – FACTOR ȘI MODEL DE UNITATE ÎNTR-O LUME DIVIZATĂ”. Programul întâlnirii a început la ora 16:00 cu oficierea Acatistului Sf. Apostol Andrei – ocrotitorul României.

Meditația a fost susținută de către Pr. Mateiciuc Ioan Florin, Parohul bisericii Nașterea Maicii Domnului din Rădăuți. În cuprinsul referatului, Pr. Mateiciuc a prezentat patru puncte de referință ale parohiei:

  1. Despre parohie
  2. O încercare de diagnoză a parohiei contemporane
  3. Cauze „deturnătoare” a sensului primar al noțiunii de parohie
  4. Soluții și oportunități

La început parohia însemna totalitatea creștinilor dintr-un oraș sau dintr-un sat. Începând cu secolul al IV-lea, în Apus și ceva mai târziu în Răsărit, ea a devenit o organizație bisericească, independent administrativ, condusă de un preot sub ascultare față de episcop. Există mai nou trei concepții despre parohie: concepția juridico – administrativă, teologică și sociologică. Părintele Nicolae Tănase, de la parohia „Valea Plopului”, un preot înțelept, a dat o realistă definiție parohiei contemporane: „parohia este comunitatea adunată în jurul Sfântului Potir, restul este sat”. Preotul Profesor Sava Viorel definește parohia ca find „comunitatea adunată în jurul Sfântului Potir, restul fiind doar cutii poștale”. Prima  grijă  pe  care  trebuie  să  o  manifeste  preotul  în  parohia sa este: să-și cunoască bine parohienii. „Păstorul cel bun își cunoaște oile sale și le strigă pe nume și ele îi cunosc glasul” (In. 10, 3 – 5). Când nu vine enoriașul să-l caute și să-l vadă pe preot, acesta trebuie să meargă să-l caute și să-l vadă. „Pentru ca parohienii să-l cunoască  pe  preot,  el  trebuie  mai  întâi să-i cunoască pe ei și să li se facă cunoscut”, a precizat Pr. Ioan.

Pe marginea subiectului au luat cuvântul preoții: Molea Ilie – misionar protopopesc, Mateiciuc Ioan Florin, Juravle Ciprian, Prelipcean Nelu-Angel, Vîrtea Neculai, Vega Ioan Cătălin, Vega Gabriel Iulian.

În cadrul dezbaterilor, au fost stabilite câteva repere de bună practică pe care le sintetizăm: familiile „active” din cadrul parohiei, navetismul preotului, „diaspora” de acasă, slujirea Sf. Liturghii și a celorlalte Sf. Taine, vizite pastorale, ș.a.

Pe ordinea de zi a întâlnirii s-au aflat și următoarele aspecte: datoria morală a preotului, serviciile religioase săvârșite în cadrul mănăstirilor, misiunea de duhovnic, împărtășirea credincioșilor, taxele pentru servicii, principiile fiecărei parohii.

În urma discuțiilor, în plen s-au propus spre aprobare și realizare următoarele aspecte: servicii religioase a preoților și ieromonahilor în alte parohii, unitate în slujire, aplicabilitatea sfintelor canoane.

La final, Sfântul Ierarh Leontie de la Rădăuți a fost ales ca ocrotitor și „patron” al Cercului Pastoral.

Au consemnat misionarii protopopești,

Pr. Molea Ilie

Diac. Mironescu George

 

RAPORT privind ședința de lucru a Cercului Pastoral Nr. 2

zona Arbore-Milișăuți, Protopopiatul Rădăuți, decembrie 2020

 

Preoții de la parohiile cuprinse în Cercul Pastoral nr. 2, zona Arbore-Milișăuți, Protopopiatul Rădăuți, s-au întrunit luni, 07 decembrie,  la biserica Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul, Arbore II. Întrunirea pastoral-misionară a debutat cu oficierea Acatistului Sfântului Ierarh Nicolae iar meditația întâlnirii s-a numit „Prezența tinerilor în biserică” și a fost susținută de către Părintele Chifan Alexandru, parohul bisericii sus-numite. „De multe ori ne întrebăm de ce tinerii nu sunt mai mulți în Biserică? Bine, ei vin, dar stâlpii de neclintit ai Bisericii sunt oamenii în varstă, mai mult femeile decât bărbații. Tinerii sunt văzuți mai mult la marile sărbători și la evenimentele din viața familială. Unde sunt tinerii în fiecare Duminică? Ce găsesc ei mai bun de făcut decât Dumnezeiasca Liturghie? Explicația vine din ceva mult mai profund decât conflictul dintre generații. Știm că tinerii de azi sunt sub o presiune din partea media pentru a îmbrățișa materia în orice aspect al vieții. Dictatura plăcerii ca sexualitate și a puterii ca bani se înstăpânește peste lume  și nu este deloc ceva trecător. Idealurile  tinerilor de azi nu mai sunt fecioria, rugăciunea, liniștirea, dedicarea vieții lui Hristos, studiul Scripturii și al Părinților. Au fost înlocuite încet, cu neseriozitatea, consumismul, carierismul, diplomația. Tinerii trebuie să vadă, să audă, să simtă și să iubească Evanghelia ca pe ceva viu și lucrător, esențial pentru viața lor, căci Evanghelia nu este o literă moartă, ci Duhul Sfânt prezent care-l aduce pe Hristos în lume. Tinerii trebuie chemați să conștientizeze că Dumnezeu este desăvarșit, că ne cheamă la desăvârșire și ne dăruiește puterea îndumnezeirii. Creatorul tuturor le-a făcut pe toate ,,foarte bune” și fiecare om ca persoană unică și muritoare este iubit de Hristos în mod total și definitiv”, a subliniat Pr. Chifan Alexandru.

În discuțiile pe marginea subiectului au luat cuvântul preoții: Molea Ilie – misionar protopopesc, Ilaș Silvestru, Molea Octavian, Bereholschi Cătălin, Lupăștean Barfă Bogdan, Cîrdei Nicolae, Ilincăi Eugen, Platon Adrian, Marici Mihai, Mironescu George – diacon misionar protopopesc.

În cadrul dezbaterilor au fost stabilite câteva repere de bună practică privitoare la intensificarea activităților educative și sociale, dintre care amintim: ajutorarea tinerilor prin implicarrea lor în activitățile Bisericii, coruri de copii, valorificarea abilităților tinerilor în mediul on-line  etc.

Pe ordinea de zi a întâlnirii s-au aflat și următoarele aspecte: cununiile mixte, migrația tinerilor, activități dense cu tinerii din parohie, problema învățământului on-line, discursuri împotriva Bisericii, căsătoria între gradele de rudenie, împărtășirea fără spovedanie.

În partea a doua a întâlnirii au fost propuși câțiva sfinți români pentru a fi ales unul dintre ei ocrotitorul spiritual al cercului pastoral. Sf. Ioan Iacob Hozevitul, în urma alegerilor, a fost numit ca fiind ocrotitorul cercului.

 

Au consemnat Misionarii Protopopești,

Molea Ilie                                                                                                      

Diac. Mironescu George

 

RAPORT privind ședința de lucru a Cercului Pastoral Nr. 3 zona Siret-Zamostea Protopopiatul Rădăuți, decembrie 2020

 

Ședința a patra a Cercului Pastoral Nr. 3, zona Siret-Zamostea, a avut loc marți, 15 decembrie 2020, la Parohia Nașterea Sf. Ioan Botezătorul din orașul Siret și a debutat cu oficierea Acatistului Sf. Ioan Botezătorul. Tema întrunirii – „Duhul Sărbătorii într-o lume secularizată” – a fost susținută de către Părintele Paroh Merlă Daniel Vasile. Având în vedere tema propusă pentru această convocare de cerc pastoral, Pr. Merlă a explicat termenii folosiți în titlu și anume „duhul sărbătorii“ și „lumea secularizată“. Termenul de „sărbătoare“ vine de la verbul „a serba” și, folosit în sens general, reprezintă o zi specială sau deosebită de celelalte zile calendaristice și se repetă într-un mod ciclic. Termenul de „secularizare” este definit ca fiind trecerea unei societăți  de la identificarea strânsă cu valorile și instituțiile religioase, la valorile non-religioase și la instituții seculare. Ipoteza secularizării exprimă ideea că pe măsură ce societățile progresează, în special prin modernizare și raționalizare, autoritatea Bisericii scade în toate aspectele vieții sociale și în materie de conducere. Termenul „secularizare” poate apărea și în contextul eliminării restricțiilor monahale impuse unui cleric. Secularizarea implică procesul istoric prin care religia își pierde însemnătatea socială și cea culturală. Ca urmare a secularizării, influența religiei în societățile moderne devine din ce în ce mai slabă. În societățile secularizate, credința nu are autoritate culturală, iar organizațiile religioase pierd din puterea de control asupra societății.

Secularizarea nu reprezintă acum o caracteristică esențială a societății românești. Ea va evolua probabil și va imprima anumite aspecte specifice fenomenului religios din țara noastră. Biserica are datoria de a diminua consecințele negative ale secularizării. Sporind credința, biserica asigură stabilitatea socială, sentimentul de siguranță și speranță a populației și îi mobilizează pe oameni în efortul de a depași anumite dificultăți social-economice. Bisericile din România fac eforturi pentru ajutorarea copiilor fără familie, a bătrânilor ajunși pe drumuri, ajută comunitățile cu probleme materiale si spirituale. „Biserica noastră are astăzi – se exprima Prea Fericitul Teoctist – o mare răspundere pentru renașterea morală și spirituală a societății românești. Suntem conștienți că aportul fundamental al bisericii la însănătoșirea vieții sociale romanești este acela de a modela oameni cu frica lui Dumnezeu, oameni credincioși care sa aibă „Duhul lui Dumnezeu” (1 Cor. 7, 40), eliberați de robia patimilor și pătrunși de duhul jertfelniciei și al iubirii de semeni” .

După prezentare, s-au purtat discuții pe marginea temei susținute iar preoții Molea Ilie, Tcaciuc Tiberiu,  Cucu Cosmin, Colban Ioan, Hapenciuc Ioan, Merlă Vasile, Apetroae Ionuț, Puiuleț Dorin, Petrasuc Daniel, Maxim Cătălin și Rusu Ciprian, au luat cuvântul.

În cadrul dezbaterilor au fost stabilite câteva repere de bună practică pe care le precizăm: practici populare în viața religioasă, „magia sărbătorilor” vs „duhul sărbătorilor”.

În urma discuțiilor, în plen s-au propus spre realizare următoarele aspecte: promovarea acțiunilor filantropice, „mobilizarea” credincioșilor spre a săvârși fapte de caritate, mărturisire de credință cu ajutorul rețelelor de socializare, trăire personală în Duhul Adevărului, preotul să se identifice cu ceea ce predică, membrii Bisericii să se apropie mai mult de trăirea autentică a Bisericii, comportamentul preotului să fie unul serios.

Înainte de a se încheia ședința, părinții l-au ales ca ocrotitor duhovnicesc al cercului pe Sfântul Ierarh Petru Movilă – Mitropolitul Kievului.

Au consemnat Misionarii Protopopești,

Molea Ilie                                                                                                      

Diac. Mironescu George

 

RAPORT privind ședința de lucru a Cercului Pastoral Nr. 4 – zona Frătăuți-Dornești-Sucevița, Protopopiatul Rădăuți, decembrie 2020

Joi, 17 decembrie 2020, preoții din Cercul Pastoral nr. 4, zona Frătăuți-Dornești-Sucevița, s-au întâlnit în ședință de lucru la Parohia Adormirea Maicii Domnului din Dornești. Lucrările cercului pastoral-misionar au debutat cu oficierea Acatistului Sf. Cuv. Daniil Sihastru, apoi Pr. Fedoreanu Tiberiu, parohul bisericii sus-menționate a susținut prelegerea cu tema „Duhul sărbătorii într-o lume secularizată”.

Argumentând importanța cinstirii zilelor de sărbătoare cu ajutorul unor remedii din partea sfinților mai cunoscuți ai Bisericii (Sf. Ioan Hrisostom, Sf. Ioan Casian, Sf. Siluan Athonitul, Sf. Efrem Sirul, Sf. Ignatie Brianceaninov), Părintele Fedoreanu a precizat faptul că s-au propus echivalențe pentru marile sărbători: avem Crăciun, Anul Nou, Paște, hram, etc. Toate înseamnă mesaje și felicitări, urări nemaiauzite, dar ce aduc ele în realitate este mai greu de găsit. Origen, vorbind despre înțelesurile Scripturii, spune că sunt trei nivele, exact cum e cu nuca. Trebuie înlăturată coaja amară de deasupra, referindu-se la aspectul literal al textelor; trebuie spartă coaja lemnoasă – descifrat sensul alegoric al ideilor și abia apoi ajungi la rodul cel gustos – care este aspectul duhovnicesc al bibliei și care ne este descoperit de Dumnezeu, ca pregustare a ceea ce ne așteaptă dincolo. Știm că sărbătorile se împart în funcție de importanța lor. Între praznicele împărătești, Învierea este de departe cea mai slăvită, dar și între sfinți există o ierarhie. Se spune frecvent că sărbătorile sunt adevărate popasuri duhovnicești. Ele înlesnesc întâlnirea oamenilor evlavioși cu prietenii cei așezați pentru viață virtuoasă în Împărăția lui Dumnezeu. Dar sunt momente de împreună viețuire și simțire. Ele ne arată, pe de-o parte, credința noastră în nemurire conform învățăturii noastre, dar acest lucru este experimentat practic, iar pe de altă parte, rânduiala așezată de Dumnezeu, Care a stabilit pentru fiecare momentul ieșirii din viața pământească, care înlesnește așezarea sărbătorii.

După prezentare s-au purtat discuții pe marginea temei, dezbătându-se apoi probleme de ordin misionar-pastoral și cultural, apărute în cadrul vieţii şi activităţii preoţilor şi credincioșilor din parohii cu privire la modul de respectare a zilelor de sărbătoare. În discuțiile pe marginea subiectului, au luat cuvântul preoții: Molea Ilie – misionar protopopesc, Pitic Alexandru, Leuștean Vasilică Nicanor, Vatamaniuc Grigore, Botezat Daniel, Andronic Iosif, Molea Traian, Capră Constantin, Pușcașu Valentin, Capră Cristian.

Pe ordinea de zi a întâlnirii s-au aflat și următoarele aspecte: implicarea copiilor și a tinerilor la viața Bisericii prin participarea lor la slujbele religioase, folosul duhovnicului pentru sporirea duhovnicească a enoriașilor, mersul cu colinda, „duhul sărbătorilor și duhul lumii de astăzi”, Ziua Odihnei și odihna trupească.

În urma discuțiilor, în plen s-au propus spre aprobare următoarele aspecte:

  1. Oamenii să respecte și să cinstească zilele de sărbătoare;
  2. Preoții să aibă un „duh de pace” în relația lor cu credincioșii;
  3. Mersul cu colinda să devină un obicei și în parohiile unde acesta nu există.

În încheiere, preoții care alcătuiesc Cercul Pastoral Nr. 4, l-au ales ca ocrotitor al lor pe Sf. Cuv. Daniil Sihastru iar corul parohiei Dornești, coordonat de către Pr. Fedoreanu Tiberiu, a interpretat un program de colinde.

 

Misionari Protopopești,                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Pr. Molea Ilie

Diac. Mironescu George

 

RAPORT privind ședința de lucru a Cercului Pastoral Nr. 5, zona Vicov-Straja-Ulma, Protopopiatul Rădăuți, decembrie 2020

Întrunirea preoților s-a desfășurat marți, 29 decembrie 2020, la Parohia Sf. Treime din Comuna Vicovu de Jos – Remezeu și a debutat cu oficierea Acatistului de mulțumire „Slavă lui Dumnezeu pentru toate”.  În continuare, părintele Cenușă Constantin, coslujitor la Biserica sus-numită, a prezentat referatul cu tema „Educația creștină în familie în perioada preadolescenței și adolescenței”. În prelegere, Sfinția Sa a evidențiat educația creștină de care ar trebui să se împărtășească copiii în mediul familial; mai întâi de toate părinții au nevoie de educație, ei înșiși: „Dacă însă cineva nu poartă grijă de ai săi şi mai ales de casnicii săi, s-a lepădat de credinţă şi este mai rău decât un necredincios”, afirmă Sf. Apostol Pavel (I Timotei 1, 8). Spovedania și primirea Sf. Împărtășanii reprezintă un alt aspect foarte important al educației religiose din sânul familiei. Copilul, crescut de mic într-o atmosferă religioasă își formează gustul pentru sacru și învată să “savureze” mirosul de bună mireasmă duhovnicească al practicilor creștine care cu timpul îi vor deveni familiare. „Foamea de dragoste este o trebuință fundamentală, dar și un dat cognitivl al omului. Ea poate fi socotită ca o vitamină de creștere și cel mai important izvor al motivațiilor. Ea stă la originea vieții și dă sens existenței. Fără iubire, nimic nu are sens și finalitate. Însuși Dumnezeu, în Ființa Sa este Iubire (I, Ioan 4-8). Nevoia de afectivitate se înrădăcinează în însăși “foamea” ontologică a omului de Dumnezeu. Ea ne oferă în același timp unul din cele mai puternice argumente împotriva evoluționismului glacial, la baza căruia stă un hazard imposibil și a transformismului fatalist, fără o finalitate expresă, un nonsens existențial și orbecăire în haosul cosmic. Pedagogia creștină trebuie să fie conștientă de faptul că influența familiei joacă un rol decisiv nu doar asupra destinului psihologic al copilului ci și asupra destinului moral – duhovnicesc, respectiv soteriologic”, a mai precizat Pr. Constantin.

În partea a doua a discuțiilor s-au propus metode pastorale de dinamizare a misiunii Biserici în rândul familiei și a copiilor. În acest context, au luat cuvântul preoții: Morar Ioan, Negrea Bogdan Vasile, Solcan Gheorghe, Molea Ilie și prof. Bodîrlău Gheorghe Cristinel.

În cadrul dezbaterilor au fost stabilite câteva repere pastorale, dintre care amintim: participarea la viața liturgică a Bisericii, exemplul personal al părinților în formarea religioasă a copiilor, copii care îi aduc și pe părinții lor la Biserică.

Pe ordinea de zi a întâlnirii s-au aflat și următoarele aspecte: prezența copiilor în biserică, educația se poate face doar cu multă dragoste, lumea trebuie reînbisericită, Sf. Taină a Cununiei, lipsa de modele, copilul să aibă de mic un duhovnic, bibliografia tinerilor, puterea exemplului: „Academia celor șapte ani de acasă”.

Înainte de finalul întâlnirii, Grupul Vocal Flori Vicovene, coordonat de doamna Schipor Elena, a interpretat câteva colinde cu specific bucovinean.

Ședința s-a încheiat prin alegerea Sfântului Voievod Ștefan cel Mare ca ocrotitor al preoților care alcătuiesc Cercul Pastoral din zona Vicov-Straja-Ulma.

Au consemnat Misionarii Protopopești,

Molea Ilie                                                                                                      

Diac. Mironescu George