Comunicat de presă

   Articol din categoria:    - Fondul Bisericesc

Comunicat de presă

În conferinţa de presă din data de 18.02.2011, domnul Marian Stoicescu, preşedintele Federaţiei pentru Apărarea Pădurilor, aflat la Suceava, se arăta foarte îngrijorat de soarta pădurilor de la cele 17 ocoale silvice care administrează suprafeţe revendicate de Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei.

Nu ştim de unde apare această îngrijorare majoră, întrucât, toate scrierile de specialitate apărute până în anul 1948 şi după, definesc gospodărirea pădurilor proprietatea Fondului Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei ca un model pentru multe ţări europene.

În cei 166 de ani de existenţă a Fondului Bisericesc (1783-1949), acesta s-a preocupat de:

- introducerea unui regim silvic de cruţare a pădurilor şi de folosire raţională a lemnului;

- crearea unei bune evidenţe a proprietăţilor Fondului, realizate prin amenajamentele silvice, hărţile silvice, cadastrul forestier, limite materializate în teren prin borne şi şanţuri;

- crearea accesibilităţilor pădurilor prin construirea unei reţele de transport cu caracter permanent, atât pe uscat (drumuri forestiere şi căi ferate forestiere), cât şi pe apă, în bazinul râului Bistriţa Aurie şi afluenţilor săi;

- construirea sediilor de ocoale şi cantoane silvice pe care Regia Naţională a Pădurilor din Direcţia Silvică Suceava le-a preluat şi le foloseşte şi astăzi;

- înfiinţarea, mai întâi la Frătăuţi în 1887 şi apoi la Rădăuţi, a şcolilor de pădurari şi, respectiv, de brigadieri silvici.

În anul 1934, marele silvicultor român profesor Marin Drăcea, cu ocazia excursiei făcute în Bucovina, însoţind profesorii şi studenţii Facultăţii Forestiere din Varşovia, făcea următoarea apreciere la adresa administraţiei Fondului şi a personalului silvic: „În Bucovina (…) veţi putea vedea şi aprecia singuri o gospodărire forestieră pe care noi o socotim ca cea mai perfect adaptată condiţiilor istorice şi staţionale din Carpaţi”, ca şi la adresa corpului silvic al Fondului Bisericesc: „Dumneavoastră veţi mai putea vedea şi judeca opera unui distins corp silvic local - legat indisolubil şi pe toată viaţa de pădurile acestui colţ de pământ, asupra cărora s-a lăsat greu aripa vremurilor noi. Acest legământ trainic (…) vă va putea arăta dumneavoastră, tineri studenţi, că legătura indisolubilă cu pădurea şi neţărmurita iubire de carieră constituie primul şi ultimul postulat al carierei de inginer silvic, căruia v-aţi devotat. În Bucovina, silviculturimea vă va mai oferi aceasta frumoasă pildă”.

Dacă domnul Marian Stoicescu, avea inspiraţia şi timpul necesar să consulte Contractul Colectiv de Muncă încheiat de silvicultori cu Arhiepiscopia Sucevei si Rădăuţilor în anul 2005, putea lesne să se inspire în bine şi pentru forestierii din cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva la încheierea unui Contract Colectiv de Muncă între sindicat şi Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva. Reiese clar din acel Contract că personalul silvic care va lucra în pădurile Fondului Bisericesc nu va fi altul decât cel actual, existent în acele ocoale silvice, în condiţiile în care legislaţia naţională stabileşte clar regulile de gospodărire a pădurii, care se face numai cu personal specializat şi în regim silvic.

Suntem încrezători că, la următoarea apariţie în presă pe această temă a domnului Marian Stoicescu, el se va documenta mai atent asupra acestor aspecte şi va afla că pădurile Bucovinei vor fi în continuare gospodărite de corpul silvic existent aici.

Biroul de presă al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăutilor

Noutati Pelerinaje 2011

   Articol din categoria:    - Administrativ

Citeşte mai mult »

Comunicat de presă

   Articol din categoria:    - IPS ARHIEPISCOP PIMEN

Mitropoliei Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului

Consiliului Eparhial al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului,

Vestea adormirii întru nădejdea învierii şi a vieţii veşnice a părintelui Mitropolit Bartolomeu ne-a întristat foarte mult, pentru că este o despărţire de un om extrem de valoros pentru Biserică, pentru neamul nostru românesc şi pentru cultura poporului nostru.

Va rămâne ca un părinte al Bisericii noastre Ortodoxe, părinte duhovnicesc şi al neamului nostru românesc.

El şi-a trăit viaţa în chip eroic, spunând întotdeauna adevărul şi

pătimind pentru adevăr.

A fost şi rămâne o mare personalitate în sensul plenar al cuvântului.

Rămâne ca o mărturie a gândirii de om, teolog desăvârşit, de slujitor liturgic şi de patriot.

În acest moment, suntem alături de clerul şi credincioşii din întreaga Eparhie atât de întristată, rugând pe Bunul Dumnezeu pentru odihna sufletului Ierarhului lor.

Dumnezeu să-l ierte şi cu drepţii să-l odihnească!

† P I M E N

ARHIEPISCOP AL SUCEVEI ŞI RĂDĂUŢILOR

   Articol din categoria:    - Asistenţă socială

ÎNALTPREASFINŢITE PĂRINTE PREŞEDINTE,

ONORATĂ ADUNARE EPARHIALĂ,

STIMAŢI INVITAŢI,

Lucrarea filantropică a Bisericii este continuatoarea lucrării filantropice, sfinţitoare şi mântuitoare a Mântuitorului lumii Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, care din iubire pentru oameni şi pentru mântuirea lor, S-a făcut Om, ca omul să poată participa la viaţa şi iubirea dumnezeiască.

Filantropia socială nu trebuie despărţită de Liturghia bisericii, întrucât rugăciunea este izvor de iubire jertfelnică. În Sfânta Liturghie este celebrată iubirea dumnezeiască pentru oameni, filantropia socială a Bisericii este mărturia concretă a acestei iubiri harice, prezentă în viaţa şi lucrarea Bisericii, ca Trup tainic al lui Hristos.

Filantropia socială a Bisericii este în primul rând o filantropie pastorală, adică are în vedere îndrumarea omului pe calea mântuirii.

Astăzi, nu facem decât să împlinim porunca Mântuitorului: „Daţi-le voi să mănânce!”

Iubirea Bisericii faţă de om trebuie să fie în primul rând grija pentru hrănirea lui cu hrana spirituală a Sfintei Evanghelii, vindecarea lui cu harul Sfintelor Taine şi devenirea omului prin cultivarea virtuţilor şi practicarea lor prin săvârşirea faptelor bune.

Din această filantropie pastorală, spirituală, rodeşte filantropia materială a hranei, îmbrăcămintei, a grijii faţă de sănătatea trupească, a îngrijirii faţă de cele necesare vieţii.

Prin urmare, taina altarului nu trebuie să fie separată de taina fratelui, a operei filantropice a Bisericii în lume.

Această atitudine a Bisericii se inspiră din lucrarea Mântuitorului Iisus Hristos, care hrăneşte spiritual mulţimile cu binevestirea Evangheliei mântuirii, vindecă pe cei bolnavi şi apoi înmulţeşte pâinile.

Urmând lucrarea lui Hristos, Biserica acordă prioritatea vieţii spirituale, rugăciunii ca fiind izvor de lumină, de cunoaştere şi iubire sfântă pentru lucrarea ei în societate.

Aşa se explică prezenţa preotului în spital, în unităţi militare sau în penitenciare.

Dacă filantropia s-ar despărţi de spiritualitate, ea se secularizează, omul suferind nu mai este privit ca fiind chipul tainic al lui Hristos, ci un simplu ins din societate.

Acţiunile social-filantropice necesită o vocaţie deosebită, ca şi vocaţia pentru preoţie.

Mulţi apelează la ajutorul Sfintei Biserici ca la o ultimă salvare, iar sensibilitatea sufletească faţă de ei este mai importantă chiar decât ajutorul material.

Oamenii care sunt ajutaţi simt dacă ajutorul vine din tot sufletul şi cu dragoste faţă de aproapele, sau dacă este un ajutor formal, din obligaţie de serviciu.

Lucrarea filantropică socială a Bisericii se inspiră din viaţa parohială şi viaţa monahală, deoarece scopul principal al filantropiei în societate este cultivarea comuniunii frăţeşti între fiii Bisericii şi nu doar rezolvarea unor nevoi materiale.

Deodată cu solidaritatea faţă de cei căzuţi în nevoi trebuie cultivată şi recunoştinţa acestora faţă de binefăcătorii lor, pentru consolidarea comuniunii frăţeşti între cei care jertfesc şi cei care primesc.

Conlucrarea Bisericii cu diferite asociaţii, fundaţii şi organizaţii umanitare este benefică dacă Biserica nu-şi pierde identitatea, vocaţia ei pastorală şi sfinţitoare.

Biserica este continuatoarea acţiunilor filantropice din primele secole creştine, filantropia fiind văzută astăzi ca împlinire a poruncilor Mântuitorului: „ Întru aceasta vor cunoaşte toţi că sunteţi ucenicii Mei dacă aveţi dragoste unul faţă de altul”.

Din punct de vedere al resurselor şi disponibilităţilor financiare, Biserica este săracă, cu toate acestea a arătat întotdeauna o grijă deosebită a persoanelor, aflate în dificultate: copiii, orfani, săraci, văduve, bolnavi, bătrâni, persoane cu dizabilităţi, victime ale violenţei în familie sau ale traficului de persoane, fie prin ajutorarea directă, fie prin înfiinţarea de aşezăminte speciale.

Retrocedarea Fondului Bisericesc, Bisericii din Bucovina, va garanta o şi mai eficientă implicare a Bisericii în activitatea social-filantropică în Arhiepiscopia noastră şi în alte locuri din Patriarhia Română.

Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor a desfăşurat în anul 2010, o activitate social-filantropică susţinută.

Având în vedere beneficiarii: copii, vârstnici, bolnavi şi săraci, precum şi locul unde trăiesc: case de copii, cămine pentru bătrâni ori la casele lor, precum şi serviciile filantropice acordate, ca şi mijloacele materiale de care am dispus, la nivelul Arhiepiscopiei, situaţia se prezintă astfel:

Citeşte mai mult »

Duminica, 6 februarie 2011, Înaltpreasfinţitul Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, va săvârşi Sfânta Liturghie la Mănăstirea „Acoperamântul Maicii Domnului” din localitatea Groşi – Boroaia, Protopopiatul Fălticeni.

După Sfânta Liturghie, Înaltpreasfinţitul Pimen, va vizita Căminul de Bătrâni, aflat sub îngrijirea Înaltpreasfinţiei Sale.

Stareţu mănăstirii este P. Cuv. protosinghel Alexe Ichim.

Miercuri, 2 februarie 2011, la praznicul împărătesc al Întâmpinării Domnului, Înaltpreasfinţitul Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, va săvârşi Sfânta Liturghie la Catedrala Arhiepiscopală Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava.

Pagina 36 din 48« Prima...«3435363738»...Ultima »