» Blog Archive » O făclie de Înviere peste veacuri – Catedrala de la Curtea de Argeş –

Aniversarea a 500 de ani de la sfințirea bisericii Mănăstirii Curtea de Argeș (1517-2017) este un prilej deosebit de a mulțumi cu evlavie lui Dumnezeu pentru darurile revărsate asupra acestui sfânt locaș şi de a pomeni cu recunoștință şi venerație pe ctitorul acestui așezământ, Sfântul Voievod Neagoe Basarab.

Perioada domniei Sfântului Voievod Neagoe Basarab pe tronul Țării Românești (1512-1521) a fost marcată de spiritul său înțelept, harnic şi darnic pentru păstrarea credinței creștine în vremuri grele de stăpânire otomană. Ctitor sau binefăcător al multor lăcașuri de cult din Țara Românească (Catedrala „Adormirea Maicii Domnului” de la Curtea de Argeș, Catedrala Mitropolitană „Înălțarea Domnului” din Târgoviște, biserica Mănăstirii Snagov, Schitul Ostrov – Călimănești, Mănăstirea Dealu, Mănăstirea Tismana, Mănăstirea Cozia, Mănăstirea Glavacioc ş.a.). Mărinimos sprijinitor al creștinilor din Orient şi Balcani, al mănăstirilor de la Sfântul Munte Athos, de la muntele Sinai, al mănăstirilor Meteore de pe stâncile Tesaliei (Grecia), al Patriarhiei Ierusalimului şi al Patriarhiei Constantinopolului, Sfântul Voievod Neagoe Basarab rămâne în conștiința istoriei neamului şi a Bisericii Ortodoxe ca fiind un mare principe creștin-ortodox, cu viziune largă, apărător al moștenirii bizantine şi cunoscător, în același timp, al culturii europene occidentale a vremii sale.

Însă, momentul culminant al domniei Sfântului Neagoe Basarab, cu ecouri peste veacuri, îl constituie zidirea bisericii de la mănăstirea Curtea de Argeș, situată în centrul vechii cetăți de scaun a primilor domnitori ai Ţării Româneşti. Construită în prima jumătate a secolului al XVI-lea, între anii 1512-1517, pe locul vechii biserici a mitropoliei ce fusese ctitorită de Voievodul Vlad Dragonul, biserica lui Neagoe Basarab a fost sfinţită cu mare fast la 15 august 1517, de sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, hramul vechii biserici a mitropoliei, care a fost păstrat şi transmis noii ctitorii.

Reflectând preocuparea domnitorului Neagoe Basarab pentru frumusețea artei bizantine, biserica Mănăstirii Curtea de Argeș este o valoroasă capodoperă arhitecturală, grație priceperii meșterilor care au știut să combine şi să armonizeze structuri şi stiluri diferite cu materiale prețioase și decorații fastuoase, într-un stil propriu ce îi asigură unicitatea.

Vechea pictură interioară, de o rară frumusețe artistică, realizată de zugravul român Dobromir din Târgoviște, a fost finalizată în anul 1526. Fragmente ale acestei capodopere murale sunt păstrate la Muzeul Național de Artă din București. Reparată de mai multe ori în istorie, biserica prezintă azi imaginea restaurării finalizată în anul 1885, de arhitectul francez André Lecompte du Noüy, care s-a stabilit definitiv în ţara noastră, mormântul său aflându-se în cimitirul bisericii Sfinţii Voievozi – Flămânzeşti, din Curtea de Argeş.

Străveche vatră monahală, strălucită ctitorie voievodală, necropolă domnească şi scaun episcopal, catedrala de la Curtea de Argeș a dovedit în istorie că are vocația împletirii timpului cu veșnicia, a artei cu spiritualitatea, a etosului național cu deschiderea spre universal.

Începând cu anul 1914, în biserica episcopală de la Curtea de Argeş au fost înmormântați regii şi reginele României: Carol I şi Elisabeta, Ferdinand şi Maria, iar nu departe de biserică, regele Carol al II-lea.

Desființată ca episcopie în anul 1948 de către regimul comunist, vechea ctitorie domnească a fost redusă la rangul de mănăstire. Însă, în anul 1990, după ce Biserica a primit libertatea de a se exprima şi organiza conform vocației sale, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât reînființarea Episcopiei Argeșului, iar Preasfințitul Părinte Calinic Argatu (azi Argeşeanul) a fost ales şi întronizat Episcop al acestei eparhii (18 noiembrie 1990), primind prin decizie patriarhală misiunea de a se ocupa de organizarea reînființatei eparhii cu sediul în Mănăstirea Curtea de Argeș.

Cu multă osteneală şi zel misionar, noul Episcop al Argeşului a desfăşurat în această eparhie o bogată activitate pastoral-liturgică, cultural-educaţională şi social-misionară, slujind „cu timp şi fără timp” Biserica lui Hristos din neamul Basarabilor.

În anul 2009, la propunerea noastră şi cu aprobarea Sfântului Sinod, Episcopia Argeşului şi Muscelului a fost ridicată la treapta de Arhiepiscopie, iar Preasfinţia Sa a devenit Arhiepiscop al Argeşului şi Muscelului, în data de 26 septembrie 2009, odată cu proclamarea locală a canonizării Sfântului Voievod Neagoe Basarab, a Sfântului Ierarh Iachint de Vicina şi a Sfântului Cuvios Ioanichie cel Nou de la Muscel. Au fost proclamați sfinți: un domnitor, un ierarh şi un monah isihast, pentru a căror canonizare, Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Calinic s-a îngrijit îndeaproape de alcătuirea slujbelor, pictarea icoanelor şi tipărirea materialului documentar.

Sărbătoarea de azi, cu multe semnificații bisericești şi românești, ne îndeamnă să păstrăm şi noi dreapta credinţă a sfinţilor şi a înaintaşilor noștri şi să o transmitem generaţiilor viitoare cu evlavie şi dragoste de Biserică şi neam, prin rugăciune şi fapte bune, prin creşterea copiilor şi tinerilor în credința creștin-ortodoxă strămoșească, prin zidirea de lăcașuri sfinte şi prin ajutorarea semenilor noştri aflaţi în sărăcie, suferinţă şi singurătate.

Cu prilejul sărbătorii Sfântului Voievod Neagoe Basarab şi aniversării a 500 de ani de la sfințirea bisericii catedrale de la Curtea de Argeş, felicităm pe Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Calinic, pe toţi colaboratorii săi de la Centrul eparhial, pe toţi preoții şi diaconii, monahii şi monahiile, precum şi pe toţi credincioșii eparhiei, dorindu-le multă sănătate, pace, bucurie şi ajutor de la Dumnezeu în toată fapta cea bună.

Preamilostivul Dumnezeu, pentru rugăciunile Sfântului Voievod Neagoe Basarab şi ale tuturor sfinţilor, să vă binecuvinteze pe toţi cei prezenți la această mare sărbătoare: ierarhi, cler, autorităţi şi credincioşi pelerini, şi să vă răsplătească osteneala şi dărnicia, evlavia şi dorinţa de înnoire şi sfinţire a vieţii, întru mulți şi fericiți ani!

 

† DANIEL

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

 

BIROUL DE PRESĂ AL PATRIARHIEI ROMÂNE

Comments are closed.