29Vezi toate fotografiile

Cum poți să aduci Bucovina de Paști la tine acasă: ouăle încondeiate

Dacă nu poți ajunge în Bucovina de Sfintele Paști, poți aduce o părticică din Bucovina la tine în casă! Cum? E simplu: e de ajuns să ai în locuința ta câteva ouă încondeiate manual, lucrate de meșteri populari care respectă tradițiile sfinte și vechi de sute de ani.

Se spune că dacă ai pe masă ouă încondeiate din Bucovina de Sfintele Paști, sărbătoarea va fi mai luminoasă. Dorind să aflăm de ce sunt atât de cunoscute și apreciate ouăle încondeiate din Bucovina, am stat puțin de vorbă cu Paul Torac din Brodina, un huțan îndrăgostit iremediabil Bucovina și tradițiile ei, posesor al unei colecții etnografice impresionante. Brodina este unul dintre cele mai vechi vetre de încondeiere a ouălor.

Paul ne-a povestit că există două tehnici de încondeiere sau „închistrire”, cum spun bucovinenii, a ouălor: tehnica mai veche, a băilor succesive de culoare și tehnica mai nouă, a cerii în relief.

„Tehnica băilor succesive sau tehnica cruțării fondului presupune introducerea oului în mai multe băi de culoare, ceara cu care sunt încondeiate motivele pe ou cruțând fondul fiecărei culori. La sfârșit se înlătură ceara la o sursă de căldură și rămâne oul încondeiat, pe care bunicile noastre îl ungeau cu slănină ca să lucească și să-și păstreze culorile. Tehnica cerii în relief presupune încondeierea oului cu ceară de diferite culori, ceara rămănând în relief pe ou. Evoluția oului de la aliment la operă de artă este evidentă astăzi, ajungându-se la adevărate «Faberge de Bucovina», gravate, decupate și încondeiate”, ne-a explicat Paul Torac.

Sfânta Cruce, primul motiv încondeiat pe ouă

Ca materiii prime se folosesc cu precădere ouă de rață, gâscă, struț, care sunt golite, pentru a se păstra mai bine pe parcursul timpului. Încondeierea se face cu ceară naturală de albine încălzită la o sursă de căldură, iar instrumentul de încondeiere se numește „chișiță”, realizat dintr-un bețișor la capătul căruia se afla un tub cu diametru minuscul prin care se scurge ceara.

Foarte important: primul motiv ce a fost încondeiat pe ouăle de Paști a fost Crucea, motiv care se regăsește, de altfel, pe majoritatea ouălor încondeiate în Bucovina. Tot Paul ne-a spus că, pe timpul străbunicii lui, ouăle se încondeiau doar în preajma sărbătorilor pascale, folosindu-se culori naturale (fierturi din diferite plante) și motive pe care le regăseau în gospodărie (grebla, fierul plugului, vârtelnița, cârligul ciobanului) dar și alte motive (cărarea rătăcită, brâul sau desagii popii, pomul vieții, cocoșul, șarpele, soarele, feriga, 40 de cline - clinul este bucățica de material care se așază sub mânecă la croirea cămășii populare, căruia i s-a atribuit cifra 40 deoarece sunt 40 de zile de la Înviere la Înălțare, 40 de zile petrecute de Domnul Iisus în pustiu). Mai apoi, încondeietoarele s-au inspirat din țesăturile populare și au transpus oarecum motivele geometrice pe ouă. Astăzi se încondeiază pe tot parcursul anului și cu motive tradiționale, moștenite de la străbunici, dar și cu motive geometrice.

După acest mic periplu prin istoria ouălor încondeiate din Bucovina, vă invităm să urmăriți și Galeria noastră foto despre această frumoasă tradiție. O parte din fotografii sunt realizate de Paul Torac,  meșterul popular din imagini fiind chiar mama lui, Elena Torac, iar cealaltă parte sunt opera fotografului Filip Danilevici din Gura Humorului, care a fost prezent la Târgul anual de Paști din orașul natal, la care participă meșteșugari din toată Bucovina. Le mulțumim și pe această cale, iar dumneavoastră vă urăm, fiecăruia în parte, să sărbătoriți Sfintele Paști în Bucovina, iar dacă nu se poate întotdeauna, să le sărbătoriți ca-n Bucovina!

Adăugați un comentariu