12Vezi toate fotografiile

Ceramica neagră de la Marginea: Istorie, necesitate, artă

Ceramica de la Marginea apare ca rezultat al folosirii unei tehnologii de producție ce aparține culturii Horodiștea - Florești (perioada cea mai înfloritoare a ceramicii negre geto-dacice).

La 3 km de centrul comunei Marginea se află atelierul de ceramică neagră al familiei Magopăț. În fața acestui atelier se odihnește casa olarului Vasile Magopăț, olar renumit al comuniei, locul de unde membrii acestei familii au deprins arta făuririi obiectelor din ceramica neagră. După anul 1989, fiii lui Vasile Magopăț, Ioan și Gheorghe, au preluat acest meșteșug și au dezvoltat aici o mică afacere. Astfel, obiectele din ceramică neagră sunt expuse și vândute în trei magazine poziționate în fața atelierului aparținând familiei Gheorghe și Dorina Martinean (nepoata lui Vasile, fiica lui Ioan), lui Gheorghe Magopăț (fiul) și lui Corneliu Magopăț (nepotul lui Vasile, fiul lui Gheorghe).

În atelierul familiei Magopăț sunt confecționate oale pentru gătit, vase, farfurii, pahare, căni, boluri, etc. În acest atelier au fost făurite și sfeșnice din ceramică neagră pentru împodobirea unor biserici ortodoxe din Șinca Veche - Brașov, Torino - Italia și Viena - Austria. Tot aici au fost confecționate numeroase elemente de rezonanță folosite în numeroase biserici pentru acustică.

Obiectele din ceramică neagră sunt vândute în mare parte turiștilor care vizitează Bucovina, acestea ajungând în țări precum Marea Britanie, Italia, Germania, etc.

Argila din care se confecționează aceste obiecte este adunată atât din comuna Marginea, cât și din localitățile limitrofe. Enunță aici și pașii procesului tehnologic de obținere a obiectelor din ceramică neagră: curățarea argilei, malaxarea și omogenizarea, porționarea în calupuri (pe diferite dimensiuni, în funcție de necesitate), modelarea manuală la roată (formele se dau exclusiv în acest fel), uscarea obiectului obținut pe polițe de lemn timp de 2-3 zile, decorarea (prin sculptură sau decupaj), uscarea completă timp de două săptămâni, finisarea, lustruirea (cu cremene). După parcurgerea acestor pași, obiectele sunt introduse într-un cuptor construit special de meșterii din familia Magopăț, unde sunt supuse unui proces de ardere timp de 8 ore, temperaturile atingând aici și la 750° C. Întreținerea focului se face doar cu lemne de brad și de molid. Proceslui de ardere îii succedă procesul sistemului de ardere înăbușit. Astfel, timp de 48 de ore, gurile cuptorului se închid ermetic pentru ca fumul din interior să pătrundă porii vaselor, iar ca rezultat obținându-se negrul ceramicii. După cele 48 de ore, vasele sunt scoase din cuptor, sunt spălate și uscate.

În atelier se lucrează la o roată electrică produsă în anul 1970, modelarea făcându-se cu mâna, roata fiin acționată de mișcările piciorului. În atelier se mai regăsesc și roți vechi (mannuale în totalitate), care astăzi deservesc a fi mai mult piese de muzeu.

 

Tot în comuna Marginea, „aproape de toloacă”, îl găsim pe meșterul popular Dumitru Pascaniuc, care confecționează obiecte din ceramică glazurată. Acest meșteșug l-a dobândit la vârsta de 14 ani de la tatăl său, Arcadie,  unul din cei opt copii ai meșterului olar Dumitru Pascaniuc (bunicul). După aproximativ trei ani de practică, nepotul Dumitru a reușit să producă obiecte din ceramică glazurată. Din spusele acestuia, toți cei opt copii amintiți au deprins tainele roții de olărit.

Materialul din care acesta confecționează obiectele este „lutul de sub pădure”, adică argila adunată de la poalele pădurii aflate nu departe de locuința sa. În atelier el este ajutat de soția Mărioara. Obiectele sale sunt expuse spre vânzare la târguri din țară și din străinătate (Iași, Botoșani, Constanța, Cluj, Viena), în piețe locale și bâlciuri organizate cu prilejul a diferite sărbători. Obiectele obținute pe roata de olărit a acestui meșter sunt întrebuințate uzului casnic: ghivece pentru flori, farfurii, căni, oale pentru sarmale, oale pentru lapte, forme pentru cozonac („babe”), etc.

Meșterul Dumitru deține o legitimație de meșter popular în cadrul Centrului Cultural Bucovina, fiind membru și al Asociației Meșterilor populari din Bucovina și din Moldova. Munca acestuia a fost deseori răsplătită și apreciată obținând premii importante în cadrul unor evenimente cu specific meșteșugărec, cum ar fi: Târgul Olarilor „Ochi de păun” (Rădăuți - 2017), Târgul de ceramică „Cucuteni 5000” (Iași - 2016).

Dumitru Pascaniuc deține o pagină de Facebook (https://ro-ro.facebook.com/pascaniuc.dumitru.9), unde aflăm mai multe detalii despre activitatea sa meșteșugărească și despre evenimetele la care acesta participă pentru a face cunoscute obiectele rezultate din munca mâinilor.

 

 

Adăugați un comentariu